vineri, 30 octombrie 2009

Parcul Custozza in Pericol

Cei mai inalti copaci din oras sunt in pericol:

Extras din OBSERVATORUL URBAN de Alba Iulia:

Proiectul “Amenajarea zonei interioare Cetãþii Alba Carolina” depus spre finantare prin fonduri europene aduce câteva propuneri urbanistice/peisagistice îngrijorãtoare pentru viata socialã a orasului. Nu este întâmplãtoare asocierea celor douã aspecte, urbanism cu societate, deoarece calitatea vieþii noastre cotidiene este influentatã permenent de mediul construit în care trãim.Proiectul propune ca actualul parc Custozza sã fie pavat în totalitate iar între cele douã monumente sã fie amplasatã o fântânã artezianã care sã aminteascã de fântâna care a existat odatã aici. Pierderea zonei verzi este luatã în considerare de cãtre proiectant prin refacerea grãdinilor medievale din spatele Palatului Princiar. În final, amenajãrile de spatii verzi propuse în zona interioarã Cetãtii însumeazã o suprafatã totalã de 0,30 ha, ceea ce înseamnã o reducere de 6 ori a suprafetei de spatiu verde din prezent (1,86 ha). Justificarea pentru o astfel de transformare este revenirea la piata centralã a Cetãtii care a existat înaintea plantãrilor arborilor din parcul Custozza, respectiv perioada 1860-1870.


Avem in oras o gramada de strazi zob, noroi cat cuprinde, gropi samd iar ei se gandesc sa paveze singurul parc ramas mai intact din oras... locatia e aici..

Personal nu dau doua parale pe refacerea nu stiu caror gradini medievale, respectiv inca nu stiu ce fantana arteziana, calitatea lucrarilor este penibila, a se vedea actuala fantana arteziana din oras care este deja carpita cu sudura iar faianta e sarita, respectiv a costat miliarde...

marți, 27 octombrie 2009

Soare de toamna

Nu am putut rezista soarelui caldut din dupamiaza de duminica, ba chiar am scurtat siesta regulamentara si am luat calul balan la o hoinareala.



Evident, eu, cativa fazani si niste pescari cu betele neclintite au fost singurele suflete cu inteligenta notabila care populau la ora aceea valea Muresului. Am dibuit o ruta pe mal destul de lunga si care ocoleste 3 sate, astfel incat am scapat de privirile babatiilor insetate de noutati... cam noroios dar pustiu. Nu a fost rau pentru recreere si reasezare de vertebre...

duminică, 25 octombrie 2009

Poarta a doua a cetatii Carolina

Incredibil, daca e sa comparam cat a durat restaurarea portii a treia, poarta a doua a aparut practic peste noapte....



Daca e sa ne gandim ca nu au avut la dispozitie decat ceva fotografii vechi (poarta a fost daramata aproape complet) a iesit chiar bine!

vineri, 23 octombrie 2009

Explorare - Valea Vintului

Valea Vintului se inscrie in stilul vailor de pe partea estica a Trascaului, practic un firicel de apa ce vine din munti si in final se varsa in Mures.

Intentia a fost si este de a ajunge la Piatra Tomii urcand pe valea Vintului si coborand prin Racatau. Adica tura ar incepe aici, se ajunge sus si apoi coborare aici. (a se cauta "tinta" din mijlocul hartii din wikimapia.

Pana acum am reusit doar trei sferturi din urcare, se urca mult prin sat:



Fiind duminica, multa lume statea pe banci, la drum, cascand ochii cat cepele la casca mea de biciclist, auzeam remarci gen "hai tu sa vezi ceva..." sau "si-a luat aia ca sa nu isi sparga capul"..
ajung chiar la niste chei :



se trece printre stanci :



...casele satului apar din nou pe un platou, multe din acestea erau complet parasite...



.. niste roci stratificate mi-au atras atentia, unele case erau construite din "placi" luate din aceste straturi..



respectiv capatul turei - unde m-am oprit pentru ca timpul alocat se cam terminase.. respectiv drumul era cam dificil - asta din punctul de vedere al vulpii la strugurii acri...



Ah, sa nu uit, in total au fost 40 km din care doar vreo 5 pe asfalt, restul pietris...

luni, 19 octombrie 2009

In Cluj, se misca ceva !!! Asteptam si in Alba-Iulia!!

NASA - Image of the day

Este un "must see" pentru cei atenti la ceea ce ne inconjoara!

vineri, 16 octombrie 2009

Releul de la Inuri

Cea mai lunga si interesanta drumetie a verii 2009 a fost la releul de la Inuri. De o gramada de timp vroiam sa ajung acolo dar nu cunosteam nici o ruta. Pana la urma dupa x hoinareli si prospectari de drumuri cu bicicleta (traiasca wikimapia) am reusit sa incropesc o ruta pana acolo. L-am corupt pe F ca sa vina cu mine si intr-o frumoasa dimineata de mai am pornit- de data asta fara biciclete - nestiind ce ne asteapta sus.

Este foarte aproape de Alba-Iulia, la 10 km departare, si incepe urcusul din satul Vurpar. Actiunea incepe la 6:00 (aviz somnorosilor), am mers cu masina pana acolo ca sa nu pierdem asa multa vreme , aveam timp doar pana la pranz.

Am prins o vreme buna, tot ce regret e ca aerul nu era chiar curat, ca sa fi putut sa avem o perspectiva mai "larga".

Si pornim - dupa 20 min - promitator :



Drumul e pustiu, doar un vanticel clatina frunzele - trecem printr-o padure de pin si ajungem pe un platou:



Unde constatam ca nu suntem singuri: un guster profita de soarele ce incalzea tot mai tare...


Ne apropiem de primele case din Inuri:



... avem parte si de alti trecatori ...



Dupa mai multe urcusuri si coborasuri ajungem intr-un colt al satului. Ne dam seama de asta dupa tabla indicatoare, era insa atat de ruginita incat scrisul era vizibil doar datorita... ruginii care avea texturi in relief pe locul literelor. Ne salutam cu niste batrani care ne zambesc sugubat afland unde vrem sa mergem - inca vreo 2 km de urcus... o mica livada destul de cocheta...



Iesim din sat ... in stanga Alba-Iulia iar dreapta Sebesul cu norul de gaze de la Kronospan...



si inca o perspectiva peste sat, spre Cugir - Orastie, in decor de salcami infloriti...



.. in fundal o parte din Retezat cu ultimele urme din iarna 2008 :)...obligatoriu salcamii..



... continuam drumul pe un platou aproape orizontal, pe stanga se vad urmele unui incendiu care s-a petrecut prin 2005...



... si nu mai avem mult.. pe stanga pietrele de la Ampoita - pe dreapta "cocoasa" de la Intregalde..



... si incepem sa prindem o perspectiva spre Zlatna - cine are ochi buni o sa vada in stanga turnul de la uzinele de prelucrare de metale grele - din fericire dezafectate..



In final ajungem langa releu - ne bucuram de perspectiva aproape circulara peste valea Muresului si valea Ampoiului... sub noi o turma de oi isi vede de treaba pe niste terenuri intelenite - se vad urmele santurilor care delimitau razoarele cultivate candva aici...



Dupa o gustare minimala o luam la vale, de data asta traseul ni s-a parut ceva mai scurt dar fie vorba intre noi, a fost mai greu in jos decat in sus. Eu ca eu dar F a cam fost terminat... cel mai notabil eveniment al coborarii a fost intalnirea cu un batran cu cateva vaci... care ne-a dat binete si dornic de conversatie ne-a intrebat "ce mai e pe la oras ?"...



Pe fundal, o posibila coborare spre Valea Vintului pe care am reusit sa o explorez partial vara aceasta.

In concluzie as spune ca traseul de la Inuri se potriveste excelent pentru amatorii de drumetii pe jos dar si MTB. Intentionez sa revin cu bicicleta si sa cobor pe partea cealalta , spre Valea Ampoiului. Estimez 60km si o diferenta de nivel de 650m (asta am putut sa o masor cu GPS-ul). Traseul este in mare parte pe pamant rosu, pe ploaie devine impracticabil.

joi, 15 octombrie 2009

Vine iarna 2009-2010

A venit iarna in 14 oct 2009. Ma duce cu gandul la o carte de Sven Hassel, in 14 Oct. 1941 a venit iarna in Rusia, nemtii ramanand blocati la "doar" 300 km de Moscova. Ma intreb oare ce simteau bietii romanasi din armatele aliate, doar erau mai slab dotati decat nemtii. Acum dardai doar cat fug de la masina in casa daramite sa stai in transee non-stop. Sa fim multumiti ca traim in lux.

Sus la releu e zapada. Cat despre tura la releu, va urma.

marți, 6 octombrie 2009

Cheile Cetei

Cel mai relaxant traseu al verii 2009 a fost o tura scurta la Cheile Cetei. Am parcat in Benic, dupa indicatorul Cetea 4km, dupa bifurcatie, la stanga inainte de pod. Apoi catinel, cei 4 km buni pana in chei, sau Baile Romane cum apareau in indicatoare.

Drumul era zob, asfalt cu pietris dar pentru biciclete nu a fost o problema, in final se ajunge pe drum de pamant si carare.



Atmosfera a fost foarte linistita, doar niste localnici reparau drumul intr-un ritm deloc alert.



In final lasam bicicletele intr-o livada si ne strecuram pe carare pana in chei.



Premiul : o cascada precedata de un bazin in partea superioara...



Mai departe doar prin apa, s-ar mai fi putut merge..

joi, 1 octombrie 2009

Traseul Alba Iulia - Ciugud

Daca initiativa de marcare drumurilor de biciclete a inceput cu brio asta nu inseamna ca va continua tot asa. Sunt multe probleme de rezolvat. As zice ca e o treaba de detaliu si stim si noi cum stam cu fineturile.

Traseul Alba-Iulia - Ciugud e destul de usor, merge pentru incepatori. Atat ca aveti o parte mai dificila la bariera de la Str.Bucuresti plus traversarea centurii. Puteti prinde chiar niste perspective interesante gen:



La Mures veti avea parte de niste latraturi de la balastiera din gura Ampoiului, va recomand sa va dati jos de pe biciclete si sa mergeti pe jos. Dar nu veti ajunge prea departe pentru ca pasarela peste Mures spre Ciugud este un dezastru, intr-un stadiu avansat de degradare, reparatiile fiind facute doar in bataie de joc:


Imi aduce aminte de cablurile din jungla din filmele cu Indiana Jones :)

O alternativa ar fi pasarela spre Seusa care e mai veche dar mai bine intretinuta sau spre Drambar care e relativ noua.



Dar pe oriunde ati merge, daca reusiti sa va faceti timp si curaj, nu veti fi dezamagiti.

Vara 2009

Introducere, rociclomania e un mic proiect inceput de subsemnatul impreuna cu Levy in care sa prezentam variantele de cicloturism din Ardeal, Apuseni si nu numai. Actualul blog isi propune sa reia ideea initiala.

Sa revenim pe meleagurile mioritice 2009. A fost o vara frumusica. Ba chiar cu unele surprize si asta multumita unor oameni intreprinzatori pe care ii gasiti aici.